Noul Cod de Procedură Civilă a intrat ȋn vigoare pe 15 februarie 2013. Acesta a păstrat multe dintre instituțiile traditionale, dar le-a modernizat semnificativ, introducȃnd și o serie de institutii/proceduri noi. Scopul urmărit este o mai bună respectare a drepturilor părților, ȋntărirea disciplinei ȋn cadrul procedurii de judecată, precum şi desfășurarea procesului pe o durată de timp rezonabilă şi predictibilă.
Unele dintre cele mai importante modificări aduse de Noul Cod de Procedură Civilă privesc:
- stabilirea competenței de judecată ȋn prima instanță, ȋn mod obișnuit, tribunalelor (spre deosebire de vechiul cod, potrivit căruia această competență revenea, ȋn principal, judecătoriilor); judecătoriile vor păstra competențe ȋn materie de familie, vecinătate, administrarea clădirilor cu mai multe apartamente, cauzelor cu o valoare scăzută etc.;
- o parte importantă a activității de judecată va avea loc, predominant, ȋn camera de consiliu;
- după ascultarea părților, instanța va stabili un calendar (desfăşurător al procesului) şi va estima durata acestuia, putȃnd să o revizuiască motivat; dacă una dintre părți constată o nerespectare a calendarului, aceasta poate formula o contestație ȋmpotriva tergiversării procesului, contestație care va fi judecată ȋn paralel cu soluționarea propriu-zisă a cauzei, de către aceeași instanță, ȋntr-un termen scurt, de cinci zile (iar soluția pronunțată se poate ataca prin recurs);
- se mențin căile de atac din vechiul cod, cu un element de noutate dat de faptul că se extind termenele ȋn care acestea se pot exercita de la 15 la 30 de zile, atȃt pentru apel (cale de atac ordinară), cȃt şi pentru recurs (cale de atac extraordinară);
- se introduc schimbări importante ȋn materia executării silite, ȋn vederea celerizării acesteia;
- se asigură reglementarea sistematică, unitară, a unor proceduri speciale, cum ar fi cea a somației/ordonantei de plată;
- se instituie o procedură nouă, respectiv cea a sesizării Ȋnaltei Curți de Casație și Justiție ȋn vederea pronunțării unei hotărȃri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept – scopul acestei proceduri este ca Ȋnalta Curte să emită o decizie prin care se dă o rezolvare de principiu unei chestiuni de drept care este nouă și asupra căreia instanța supremă nu a mai statuat ȋnainte și care nici nu face obiectul unui recurs ȋn interesul legii; decizia instanței supreme este obligatorie atȃt pentru instanța care a sesizat-o, de la momentul pronunțării deciziei, dar şi pentru toate instanțele romȃne, de la data publicării ȋn Monitorul Oficial.