La data de 25.10.2013 a intrat ȋn vigoare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenței şi de insolvență, publicată ȋn Monitorul Oficial cu numărul 620 din data de 4 octombrie 2013.
Acest act normativ a abrogat expres Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, Legea nr. 381/2009 pentru introducerea concordatului preventiv şi mandatului ad-hoc, Ordonanţa Guvernului nr. 10/2004 privind falimentul instituţiilor de credit, precum şi Legea nr. 637/2002 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat în domeniul insolvenţei.
Ȋn temeiul prerogativei sale constituționale, Avocatul Poporului a ridicat excepția de neconstituționalitate a art. 81 alin. (3) şi a art. 348 din actul normativ analizat ȋn fața Curții Constituționale a Romȃniei.
Art. 81 alin. (3) se referă la debitori a căror activitate se află sub incidența prevederilor Legii audiovizualului nr.504/2002 şi cărora, ca urmare a deschiderii procedurii, pȃnă la data confirmării planului de reorganizare, li se suspendă licența audiovizuală.
Al doilea text de lege pe care Avocatul Poporului l-a supus analizei Curții Constituționale cuprinde norma tranzitorie care determină aplicarea ȋn timp a ordonanței de urgență, stabilind aplicarea imediată a noilor dispoziții din materia insolvenței, inclusiv cu privire la procedurile de prevenire a insolvenței şi de insolvență aflate ȋn derulare la data intrării ȋn vigoare.
Prin Decizia nr. 447 din 30 octombrie 2013, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate. Dispozitivul Deciziei prevede că Ordonanța de urgență este neconstituțională.
A fost formulată o opinie separată din partea unuia dintre judecătorii Curții Constituționale, prin care s-a susținut că ȋn mod nepermis Curtea a extins controlul de constituționalitate peste limitele investirii, pronunțȃnd neconstituționalitatea ȋntregului act normativ pentru un motiv extrinsec, anume nerespectarea unor condiții privind adoptarea ordonanțelor de urgență.
Curtea a reținut că declararea neconstituţionalităţii prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nu are ca efect apariţia unui vid legislativ, ci determină reintrarea în fondul activ al legislaţiei a actelor abrogate, după publicarea deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Intrucȃt Deciziile Curții Constituționale fac parte din ordinea juridică internă, avȃnd o forță echivalentă legii, au la rȃndul lor putere numai pentru viitor.
Prin urmare, inclusiv Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței reintră ȋn vigoare la data acestei publicări.
Acest deznodamant acordat de către Curtea Constituțională cu privire la aplicarea efemeră a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 91/2013 este rezultatul unei interpretări prin excluderea de la aplicare a normelor din Constituție privind suspendarea dispozițiilor declarate neconstituționale pentru un termen de 45 de zile, pȃnă la punerea ȋn acord cu normele ȋncălcate.
Ȋn ciuda deciziei Curții Constituționale, pentru o scurtă perioadă de timp Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.91/2013 a produs efecte. Interesul pentru aprofundarea acestui act normativ rezidă atȃt ȋn faptul că a produs efecte, dar şi pentru că poate fi privită ca o propunere de lege ferenda formulată la nivel oficial de către Guvernul Romȃniei.
Ordonanța de urgență unifică dispozițiile din materia insolvență, prin reglementarea unitară a procedurilor de prevenire a insolvenței, a mandatului ad-hoc şi a concordatului preventiv, a procedurii de insolvență generală, a procedurilor de insolvență speciale cu privire la instituțiile credit şi a procedurilor de insolvență a grupurilor de societăți.
Ȋn cele ce urmează, vor fi evidențiate o parte din modificările regulilor din materia procedurilor de pre-insolvență şi de insolvență, prevăzute de Ordonanța de urgență:
- Includerea regiilor autonome ȋn domeniul de aplicare a dispozițiilor privind insolvența;
- Ordonanța de urgență instituie o serie de principii proprii, utile interpretării textelor lacunare;
- Potrivit noilor norme, poate formula cerere de deschidere a procedurii insolvenței creditorul cu o creanță mai veche de 60 de zile, termen diminuat fata de cele 90 de zile prevăzute anterior; ȋn schimb, valoarea-prag a creanței a scăzut de la 45.000 la 40.000 lei;
- Ordonanța de urgență cuprinde şi „testul creditorului privat” care se aplică ȋn situația diminuării creanțelor bugetare, ȋn aplicarea normelor Uniunii Europene care formează cadrul dreptului concurenței. Scopul testului este de stabili dacă o astfel de diminuare produce ȋn mod indirect efectele unui ajutor de stat. Ȋn aplicarea corectă a criteriului se poate recurge la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene;
- Cererea de insolvență poate fi formulată ȋmpotriva unei persoane care desfăşoară activitate specifică profesioniştilor, dar care nu a dobȃndit nici autorizarea ceruta de lege şi nici nu a realizat formele de publicitate;
- Hotărȃrile judecătorului-sindic pot fi atacate ȋn continuare doar cu apel, prevăzȃndu-se un termen de atac special de 7 zile;
- Pentru cererea de deschidere a procedurii generale formulate de către debitor, ȋnsă nu şi ȋn procedură simplificată, nu este necesară o hotărȃre a adunării generale a asociaților. Pentru ca cererea să fie valabilă şi opozabilă este suficientă semnătura persoanelor care, potrivit actelor constitutive sau statutelor, au calitatea de a o reprezenta;
- Creditorii care formulează cereri de deschidere a procedurii insolvenței şi care declară intenția de a participa la reorganizare trebuie să arate prin ȋnsăşi această cerere introductivă modalitatea ȋn care ȋnțeleg să participe la reorganizare, cel puțin la nivel de principiu;
- Ordonanța de urgență prevede un plafon stabilit pentru valoarea de 40.000 lei ȋn cazul cauțiunii pe care creditorul care introduce cererea de deschidere a procedurii insolvenței ar putea fi obligat să o consemneze;
- Ȋn cadrul procedurilor de preinsolvență nu se suspendă de drept toate acțiunile, cererile sau executările silite demarate ȋmpotriva debitorului, ȋnsă există posibilitatea ca judecătorul să ia o asemenea măsură. Ȋn schimb, deschiderea procedurii insolvenței realizează un efect suspensiv de drept;
- Creanțele constatate prin titluri executorii, altele decat hotărȃrile judecătoreşti şi cele arbitrale, sunt supuse procedurii de verificare ȋn vederea ȋnscrierii ȋn tabelul creanțelor;
- Ȋn ordonanța de urgență a fost extinsă vocația de a sancționa persoanele care au adus o contribuție intenționată atragerii stării de insolvență prin obligarea acestora la acoperirea prejudiciilor suportate de terțe persoane din cauza stării de insolvență;
- Persoana ȋmpotriva căreia s-a pronunțat o hotărȃre definitivă de atragere a răspunderii nu mai poate fi desemnată administrator timp de 10 ani de la data rămȃnerii definitiva a hotărȃrii. Atragerea răspunderii ȋn aceste condiții dobȃndeşte prin urmare caracter infamant;
- Cu privire la răspunderea penală ȋn materia insolvenței, Ordonanța reia conținutul Legii nr. 85/2006.