Kiseleff 55 +40 31 432 6170
DE CE AU ADMIS MAGISTRAȚII ICCJ PROTOCOLUL DE CONSTITUIRE A ALIANȚEI 2020 USR PLUS?

De ce au admis magistrații ICCJ Protocolul de constituire a Alianței 2020 USR PLUS?

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a redactat Decizia nr. 1263, pronunțată în data de 08 martie 2019, prin care a dispus: i) admiterea Contestației formulate de Uniunea Salvati Romania (USR), Partidul Libertate, Unitate si Solidaritate (PLUS) și Alianța 2020 USR PLUS; și ii) anularea Deciziei nr. 3D din 07 martie 2019 a Biroului Electoral Central (BEC), cu consecința admiterii Protocolului de constituire a Alianței electorale „Alianța 2020 USR PLUS”.

Considerentele ICCJ, care au fundamentat soluția de anulare a Deciziei BEC, au avut în vedere faptul că nu a fost identificată încălcarea niciuneia dintre cerințele de fond sau de forma impuse de lege pentru admiterea Protocolului. De asemenea, judecatorii au ajuns la concluzia, consacrată deja în jurisprudența ICCJ, că nu se poate cenzura, pe motive formale, voința politică a unui partid de a participa la alegeri într-o alianță electorală.

În acest context, un prim aspect al analizei ICCJ l-a reprezentat circumstanțierea obligațiilor legale ale BEC în legatură cu analiza unui protocol de constituire a unei aliante electorale în scopul participarii la alegerile pentru Parlamentul European. Judecatorii ICCJ au arătat că BEC ar fi trebuit să verifice numai îndeplinirea urmatoarelor condiții legale: (i) Alianța este formată la nivel național din partide politice înscrise în Registrul partidelor politice, (ii) Partidele semnatare ale protocolului nu fac parte dintr-o altă alianță politică deja înregistrată, (iii) sunt respectate condițiile legale referitoare la denumirea alianței electorale și (iv) Protocolul a fost depus în termen de 48 de ore de la înființarea BEC.

În raport de argumentele și de înscrisurile administrate în cauză, ICCJ a apreciat că toate aceste condiții legale au fost îndeplinite, iar decizia BEC pentru respingerea candidaturii a fost una nelegală. ICCJ a mai arătat că din întreg curpinsul Legii nr. 33/2007 (privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European) nu rezultă condiția ca semnatarii protocolului de constituire a unei aliante să figureze ca președinți de partid în Registrul partidelor politice. Dimpotrivă, s-a reținut că este esențial ca semnatarii Protocolului să fie împuterniciți de Partide, prin organele lor de conducere, condiție îndeplinită în ce priveste Protocolul în discuție.

ICCJ a mai reținut și faptul că Protocolul a fost ratificat de conducerile executive ale celor două Partide, înainte de data pronunțării Deciziei BEC, dar și în interiorul termenului limită prevăzut de lege și de calendarul electoral, ceea ce a impus concluzia că nu putea fi aplicată sancțiunea nulității Protocolului.

De asemenea, judecătorii ICCJ au considerat că rațiunea legiuitorului a fost aceea de a nu împiedica accesul competitorilor la alegerile pentru Parlamentul European, în acest fel fiind asigurat „imperativul respectarii dreptului la asociere si a dreptului de a participa la alegeri”, drepturi fundamentale consacrate de Constitutia Romaniei, de CEDO si Protocolul aditional la acesta.

În concluzie, constatând că nu a fost încalcată nicio dispoziție legală la încheierea Protocolului de constituire a Alianței electorale „Alianța 2020 USR PLUS” și că BEC a dat dovadă de un formalism excesiv, ICCJ a primit argumentele invocate de contestatorii USR, PLUS si Alianta 2020 USR PLUS și a admis Protocolul de constituire a acestei Aliante electorale.

Avocatul Ion Dragne, coordonator Dragne & Asociatii și Decan al Baroului București, a pledat la ICCJ, alături de alți avocați, cauza PLUS privind admiterea Protocolului de constituire a aliantei electorale „Alianta 2020 USR PLUS”. Ion Dragne a declarat că decizia sa de a se implica în speță a fost determinată de faptul că, în opinia sa, avocatura înseamnă susținerea drepturilor și libertăților omului, a caror exercitare trebuie să fie garantată în condițiile legii în toate domeniile de activitate.

Din echipa Dragne & Asociatii care a acordat asistență juridică în această cauză au mai facut parte Andreia Dumitrescu, avocat asociat și Raluca Gune, avocat colaborator.

Dragne & Asociații este o societate de avocatură cu peste 35 de avocați, recunoscută de publicațiile internaționale de specialitate ca lider pe piața serviciilor de avocatură, în domeniul litigiilor și arbitrajului.

BACK